Centrul Fericitul Scheffler János pentru copii
Centrul Fericitul Scheffler Janos și-a deschis porțile în anul 2012, sub egida Asociației Surorilor de Caritate Sfantul Vicențiu. Misiunea străveche a surorilor, a fost preluată de un grup de profesinoniști pasionați, care printr-o continuă dezvoltare încearcă să vină în ajutorul copiilor din regiune, cu o paletă largă de servicii terapeutice și de dezvoltare.
În primii ani, activitatea Centrului s-a limitat doar la copiii cu nevoi speciale, copii care trăiesc cu diferite deficiențe - scopul principal fiind terapia complexă a acestora. În ultimii ani Centrul și-a lărgit semnificativ domeniul de activitate – acordând o atenție sporită și activităților preventive, activități care au ca obiectiv secundar formarea unei viziuni preventive, respectiv asigurarea unei dezvoltări echilibrate, sănătoase a tuturor copiilor.
Astfel, începând cu luna decembrie 2015, în aceeași clădire funcționează două Centre separate:
- Centrul Fericitul Scheffler Janos pentru copii
- Centrul Fericitul Scheffler Janos pentru copii cu dizabilități
Ambele Centre oferă servicii sociale de calitate, conform standardelor în vigoare.
Misiunea Centrului Fericitul Scheffler Janos pentru copii este, de a oferi servicii cu caracter preventiv copiilor din regiune, respectiv de a crește nivelul educației pentru sănătate.
Domeniile principale de activitate:
- prevenirea a unei dezvoltări atipice
- identificarea timpurie a simptomelor de risc pentru dezvoltarea atipică
- formarea părinților și a cadrelor didactice
- derularea unor programe (evaluări și activități) cu caracter preventiv
- asigurarea unor activități terapeutice cu caracter preventiv
- formarea unei viziuni preventive
- pentru copii cu o dezvoltare echilibrată sau cei care prezintă doar risc pentru o dezvoltare atipică se oferă posibilitatea partipării la diversele activități terapeutice, aplicate cu caracter preventiv
- realizarea integrării
Activitatea Centrului se conturează în jurul celor trei concepte de bază:
PREVENȚIE-SCREENING-DEZVOLTARE
Ce este prevenția și de ce este importantă?
Prevenția este totalitatea acelor activități și concepte, care sunt centrate pe educația pentru sănătate, pe menținerea și asigurarea sănătății respectiv toate posibilitățile prin care se poate restabili starea de sănătate în caz de boală.
În cazul nostru, ideea centrală este ca din fiecare copil sănătos să crească un adult sănătos. Pentru a atinge acest obiectiv, este esențială urmărirea dezvoltării fiecărui copil iar în cazul în care depistăm orice abatere la oricare dintre domeniile de bază ale dezvoltării, să asigurăm ajutor personalizat, pentru a preveni eventualele complicații în viitor.
Formarea unei viziuni preventive la cadrele didactice și la părinți este primul pas care trebuie făcut, pentru ca micuții aflați într-o situație de risc, să primească în cel mai scurt timp ajutorul necesar unei dezvoltări echilibrate.
Ce este screeningul și de ce este important?
Screeningul reprezintă totalitatea acelor evaluări, care pot identifica primele semne ale unor probleme/afecțiuni mai serioase.
Experiența profesioniștilor noștri arată că în majoritatea cazurilor părinții pornesc mult prea târziu să caute rezolvare pentru tulburările școlare sau de adaptare ale copiilor. Datorită acestei întârzieri, copilul ajunge la specialist într-o fază în care problema s-a agravat deja, astfel eficacitatea și prognosticul intervențiilor de specialitate este mult mai scăzut. decât dacă copilul ar i beneficiat de aestea la o vârstă mai fragedă.
Este foarte important de știut, că în cazul copiilor ”sănătoși” în general, o activitate cu caracter preventiv, aplicat din timp poate avea un efect foarte rapid și eficacitate maximă.
Cui se adreseaz/la cine se referă?
La orice copil ”sănătos”, cu o dezvoltare echilibrată, fără probleme (prevenția primară) sau la oricare copil care prezintă o abatere de la nivelul de dezvoltare caracteristic vârstei (prevenția secundară).
Primii pași...
Fiecare părinte responsabil, cel puțin o dată pe an ar trebui să se consulte cu un specialist, în privința dezvoltării globale a copilului, chiar dacă acesta aparent se dezvoltă corespunzător.
De multe ori cele mai mici semne de risc, sunt sesizate doar de specialiști, acesta fiind momentul cel mai potrivit, pentru a interveni preventiv - când deficiențele, simptomele sunt abia vizibilie, dar touși prezente. În cazul în care nu se acordă importanță acestor semne minore, părintele crezând că ”probabil îi va trece”, ”va crește și va fi mai deștept” sau ”nici alți copii nu știu încă”.... nu face altceva decât lasă ca situația să se agraveze de la sine - așteptând să treacă timpul, fără să-și ajute copilul. Mai târziu când simptomele devin mai pregnante, ne dăm seama că s-a pierdut timp prețios și trebuie să se rezolvăm o problemă mai serioasă cu un efort semnificativ mai mare decât ar fi fost inițial. Astfel prognosticul devine mai imprevizibil, terapiile vor dura un timp mai îndelungat.
Ce putem preveni? Ce poate fi afectat în cazul unei dezvoltări atipice?
Când constatăm la copil un ritm de dezvoltare mai lent sau mai accelerat, sau o dizarmonie în procesul achiziției diferitelor abilități, trebuie să ne gândim la următoarele:
- persistă o imaturitate organică a sistemului nervos al copilului
- apare un risc pentru succesul școlar
- problemele de învățare, cele de atenție sau de comportament se pot accentua
- în timp copilul se poate izola, poate întâmpina diverse eșecuri școlare
Cine sunt cei mai vulnerabili pentru o dezvoltare atipică?
- copii născuți prematuri
- acei copii, ai căror dezvoltare motorie până la un an/un an jumate a fost foarte lentă, sau dimpotrivă, foarte accelerată, sau dacă etapele de bază ale dezvoltării nu au fost prezente
- a început să vorbească târziu
- mișcările lui sunt neîndemânatice
- învață greu lucruri noi, necesită mult timp în formarea abilităților de bază
Ce tip de screening oferim în cadrul Centrului Fericitul Scheffler Janos pentru copii?
În cadrul Centrului se oferă diverse tipuri de evaluări cu caracter preventiv:
a) screeningul general al copiilor mici, cu vârstele între 3 luni și 3 ani : la vârstele de 3, 6, 9, 12, 18, 24 și 36 de luni se evaluează nivelul de dezvoltare în domeniile de bază, precum:: domeniul motor, cognitiv, atențional, social, respectiv limbajul, comportamentul și percepția.
b) screeningul general al copiilor mici, cu vârste cuprinse între 3 ani și 6 ani: la vârstele de 36, 42, 48, 54 și 60 de luni există posibilitatea evaluării nivelului următoarelor abilități: mișcări grosiere, fine, practice și oromotorii, domeniul atențional, percepția.
c) la vârsta de 4,5 – 5 ani screening logopedic: testează mișcările oromotorii, articularea sunetelor, auzul fonetic etc.
d) screeningul general a copiilor peste 5 ani: acest screening se axează pe verificarea nivelului de dezvoltare al abilităților de bază, care reprezintă cheia succesului școlar de mai târziu: atenția distributivă, coordonarea mișcărilor, percepția, abilitățile grafomotorii .
e) screeningul tulburărilor de învățare în clasele primare (clasa I și II): este o evaluare complexă a semnelor de risc pentru dislexie/disgrafie.
f) evaluarea posturală globală a copiilor
Ce tipuri de activități teraputice cu caracter preventiv sunt disponibile?
- intervenție senzorio-motorie individuală și de grup (TSMT I și II)
- logopedie
- dezvoltarea abilităților de bază
- prevenția dislexiei
- kinetoterapie
- hidroterapie
- grupuri de socializare/comunicare
- sesiuni intensive pentru diverse categorii de copii
Cum să procedeze un părinte responsabil?
- să urmărească dezvoltarea globală a copilului, focusându-se pe apariția unor eventuale semne de risc
- să acceseze serviciile de screening
- să se informeze despre posibilitățile de dezvoltare a abilităților copiilor corespunzător fiecărei categorii de vârstă
- în cazul în care observă semne minore sau probleme minore să nu ezite să contacteze un specialist
- să efectueze un screening țintit dacă ceva i se pare că nu este în regulă
- să conștientizeze faptul, că oricare copil poate avea nevoie de ajutor și că problemele majore se pot evita dacă sunt depistate din timp
- să țină cont de faptul, că intervențiile timpurii cresc eficiența terapiilor
- să nu aibă rețineri în a se informa despre orice de la specialiști
- să conștientizeze că sănătatea copilului este responsabilitatea părintelui la fel și identificarea din timp a semnelor de risc.
Dezvoltarea atipică nu este un handicap, iar prevenția este ”lupă” a părintelui și a specialistului pentru a identifica din timp semnele minore de risc și să ofere copilului ajutor să se dezvolte echilibrat.