Dezvoltarea funcțiilor comportamentale

Dezvoltarea abilităților sociale
2018-03-18
Suțineți cu 2%
2018-03-18
Arată tot

Dezvoltarea funcțiilor comportamentale

Dezvoltarea funcțiilor comportamentale

Problemelor de comportament  trebuie acordată o atenție deosebită deoarece pe termen lung pot avea consecințe serioase și neplăcute . Deasemenea, este important de știut că intervențiile adresate tulburărilor de comportament sunt eficiente până la vârsta de 13 ani.

Problemele de comportament pot fi de sine stătătoare, sau pot fi secundare. În primul caz este vorba – probabil – de o tulburare de ordin psihologic, astfel că terapia va fi și ea o terapie psihologică. În cea de-a doua categorie sunt incluse acele probleme comportamentale care sunt secundare unei alte afecțiuni sau deficiențe. Prezența problemelor de comportament perturbă semnificativ terapia afecțiunii de bază doarece copilul nu se va concentra la sarcinile date de terapeut. Din acest motiv , în aceste cazuri primordială este învățarea abilităților de autocontrol și rezistență la monotonie, condiții absolut necesare inițierii unei terapii eficiente. Copilul trebuie să accepte situația de sarcină, să poată coopera cu terapeutul, altfel nu se pot realiza obiectivele terapiei, oricare ar fi acestea. Abilitățile enumerate: autocontrolul comportamentului, rezistența la monotonie, acceptarea și păstrarea situației de sarcină sunt indispensabile nu numai procesului terapeutic dar, mai târziu și adaptării cu succes la cerințele grădiniței, școlii sau ale societății în general.

Care sunt tipurile de terapie recomandate?

  • Grup de socializare
  • Hidroterapie
  • TSMT – forma individuală și /sau de grup
  • Grup de psihodramă
  • Psihoeducația  familiei
  • Consiliere psihologică, psihoterapie, terapie de familie

Forma de terapie aleasă depinde și de:

  • starea și / sau diagnosticul copilului (dacă există)
  • vârsta copilului
  • abilitățile de cooperare (dacă problemele de comportament apar în situații individuale  sau de grup)
  • abilitățile cognitive
  • cauza problemelor de comportament

În cazul tulburărilor comportamentale secundare, trebuie întotdeauna să căutăm cauza care le provoacă,  factorii declanșatori,deoarece singura modalitate de a elimina problemele în mod eficient este rezolvarea cauzelor directe sau indirecte.

Cele mai frecvente simptome comportamentale, pentru care recomandăm terapia:

  • probleme de integrare/adaptare în colectivitate
  • dificultăți de acceptare și conformare la reguli.
  • Abandonarea facilă a situației de sarcină
  • Capacitate slabă  de control al comportamentului
  • agresivitate, autoagresiune, încăpățânare, comportament sfidător.
  • Rolul de clovn sau victimă
  • nivel scăzut de motivație
  • rezistență diminuată la monotonie și frustrare

Oricare din aceste simptome – în mediul școlar sau la grădiniță – poate conduce la apariția unor complicații precum : izolarea copilului de restul colectivității, tulburări emoționale, stimă de sine scăzută, simptome psihosomatice.

Problemele de comportament în nici un caz nu pot fi tratate in mod izolat. Dezvoltarea, terapia ar trebui să includă și persoanele din mediul copilului (școală-grădiniță-familie), mai ales în cazurile în care factorii de mediu generază sau mențin modele dezadaptative de comportament.

Rezultatele așteptate:

  • dezvoltarea controlului comportamental
  • scăderea agresivității
  • păstrarea situției de sarcină
  • dezvoltare toleranței la frustrare și monotonie
  • acceptarea normelor, regulilor impuse de adult
  • ameliorarea abilităților de cooperare